Fara scapare











{09/13/2008}   Hello world!

Sunt una dintre miile de romance plecate din tara. De vreo doi ani. Cand am creat blogul am vrut sa-l numesc „Immigrant song” dar nu mai era disponibil. Sunt probabil, pe langa romanca, una dintre milioanele de imigranti globali.

Si da, am vrut sa creez un blog despre emigrare. De ce? Pai toata lumea (sau ma rog aproape) ma intreaba mereu: Domle merita? Nu, mint. De fapt si mai multa lume ma intreaba Cum ai reusit???

Insa cel mai puternic motiv este ca aseara fiind in vizita la niste prieteni care vorbeau despre Cobol, Java & Co (subiecte extrem de pasionante dealtfel, insa pe care eu nu le inteleg) am picat peste o carte roz din biblioteca prieteni gazdei (studenta la medicina) cu numele Sex and the City. Intr-adevar, studentele la medicina au o anumita usurinta in a vorbi despre sex pe care noi – oamenii normali care lesinam cand vedem sange – nu o avem.

In fine, contrar aparentelor mele intelectuale am cedat curiozitatii si am luat-o. Nu fac o recenzie, insa ce mi-a demonstrat cartea asta este ca oricine poate scrie. Com’on o sa ziceti, trebuie sa ai ceva talent sa legi niste linii care sa atraga oamenii. Pai nu serios acum, oricine poate scrie despre cum sa agati un manechin, cat de disperate sunt femeile de 30-40 de ani din NY sa se marite, de cat de mult „dureaza” o relatie in NY, despre threesome, gay, etc. Da oricine, cu exceptia sa le traiasca, sau sa aiba prieteni sa le traiasca.

Si dandu-mi seama ca despre experiente sexuale excentrice nu pot vorbi, m-am intrebat, oare eu – angajata full-time intr-o multinationala, intr-o relatie stabila (lucrurile s-au schimbat intre timp, insa de asta in alt post) si pasionata de pian (dar incepatoare) si foto (dar la fel, incepatoare) – despre ce sa scriu? Pai simplu, despre bucuriile, chinurile si mai nou … rutina imigratiei. Pe care o duc zilnic.

So, dedic acest blog mie si tuturor celor care au visat si nu au reusit, au reusit si nu au fost fericiti, au reusit si au fost fericiti, au reusit si s-au intors, au ramas si au asteptat pe altii sa se intoarca … in/din tari straine. Cu intrebarea este mai bine dincolo de gard? Voi decideti.

Eu doar va prezint faptele, cat de subiectiv pot 🙂

Anunțuri


et cetera